va greși cu jumătatea, va găsi pace în
dezmăț
și mereu opusul va servi drept cealaltă jumătate
a ideii
(și-acum sincer, „ț” e-o literă proastă pentru poezie)

dar, hei
ce este gramatica altceva decât melodie
și așteptarea – desăvârșirea amantei,
și toate mărunțișurile importante
doar amintiri

a venit un domn realizat, el era serios, avea mânecuțe, a tușit
și-a dres vocea și a încercat să cânte
un cântec de copii
melc, melc, codobelc
și n-a reușit

s-a făcut vinețiu
și-a vărsat:

acesta este sufletul vostru

sufletul este atunci cand intuiești ca știi

mintea este atunci cand intervine automatismul studiat (a=b b=c =>a=c, note to self: Spinoza?)

sufletul este atunci când intuiești ca orice ar fi, e cel mai probabil să fie egal cu ce simți (prost și extins)

sufletul este atunci când știi în afara a ceea ce ești (inexact)

sufletul este atunci când deții revelația (cu varianta „sufletul este atunci când nu intervine nicio constrângere în decizie”)

(salt: de fapt punctul final și dorit este libertatea)

libertatea este atunci când sufletul (nu avem definiție) se întâlnește solar cu mintea (note to self: psihologie și psihanaliza lacks the revelation)

sufletul este constatarea spontană ( +ceva. Spinoza?)

sufletul este: cantitatea de irațional necesară pentru a defini ceea ce e adevărat.

este marja de eroare de adăugat.
neconceputul care implineste adevarul.

sufletul este îmblânzirea iraționalului (fricii? cu posibilitate de  „recunoașterea inexactității minții”)

simțul inexplicabil al realității

acceptarea senină a erorii

s-a spălat pe mâini, și-a suflecat mânecuțele,
a așteptat votul popular, a răsuflat ușurat
și-n locul sufletului
a decretat senin
o opinie.

Anunțuri