la următorul fum au să-mi țâșnească fuioare de lumini
poate prin cerul gurii.
putea fi mai rău
puteam să mor înaintea tatei sau mamei
și-atunci ei ar fi trebuit să-mi supraviețuiască
să fie bine și sănătoși
să creadă mai departe că fântâna din curtea casei are să dea cândva
apă bună

mă mângâi cu palma cuiva depărtat și amuzant
la fiecare atingere, țâșnesc fuioare de confetti – asta e-o petrecere
un chef în apa din pântecul casei și
toți purtăm hăinuțe de mătase și catifea și nu avem țepi
dar zâmbim – căci așa e lumea părinților
ca un puț răcoros fără șanse
scroll, swipe sau mori

(cândva, din cauza evoluției, în vârful fiecărui deget se va trezi
o fiară marină cu buze
întâi pentru sex
apoi pentru vorbit, se va dovedi,
în cele din urmă)

dar eu nu
cojițe de soare, plăcuțe de lumină pe obraji
pomul despuiat, dealul din depărtare
schema unei artere plesnite pe sân
la picioare, albine și mâțe și soare vârtos

lumea ca o rețea de canale translucide și fine
clopote de biserici, un ștrand și o alee
între azi și dincolo
un tubușor prin care sângele realității intră și iese
o voce
în așa fel încât nici nu mai vrei să te ridici
nici să uiți, nici să fumezi
ai putea la fel de bine să trăiești în măruntaiele unui toaster
conectat la priză

dar să vezi, să porți un singur ochi
(cândva, din cauza evoluției,
corneea va întinde buze
întâi pentru sex)

mă aplec, iarba poartă must
are sâni și albine și soare și există în relief
apoi totul se petrece rapid în fântână
soarele ajunge turtit înăuntru
rupt, spart, frânt.

Anunțuri