În timpul diviziunii celulare, fibrele de cromatină se dispun în cromozomi.

aşa revelează ştiinţa miracolul

după aia, într-un timp X, fătul este expulzat. participă, din nou, la miracol, un mănunchi de muşchi bine definiţi

care se contractă şi se dilată

după o ecuaţie banală.

nu intră aici regăsirea pielii după expulzie

sau reîmprietenirea cu trupul, coaja

dezghiocată. nu.

aici intră doar ceea ce poate fi măsurat, proiectat şi pus în sistem cartezian.

de asta e ciudat când te întreb

blând, moale, cu furia aia passive-agresive

te întreb şi ştiu că tu nu ai chef să răspunzi

şi insist să întreb

ca şi cum m-aş adresa către pojghiţele lucioase din celulele tale

ca şi cum m-aş ruga la fibrele tale de cromatină

te întreb ca şi cum de asta depinde viaţa pe pământ

Cum şi ce este această substanţă

care trece prin noi şi ne lipeşte şi ne umple de transpiraţie

cine îi dă ei aripi de bumbac să zboare prin carne

şi cine îi creează portanţă prin ridurile noastre?

Crezi tu că ea este mai slabă decât reţelele sociale, muzica şi mâncarea?

Cine eşti tu să-mi numeri orele şi cum se face că

nu-mi fac griji.

Cine eşti tu să forţezi dispoziţia în cromozomi şi de ce

ne bănuim de chestii mărunte.

cine şi cum este această substanţă care se roteşte între noi

şi ne lasă să avem timp

atâta timp

passive agressive

încât pot să-ţi scriu ca şi cum aş aştepta să se coacă

fructele mâniilor adunate

-ştii, seara aia când ai stat mai mult

seara aia când ai părut altcineva

seara aia când mi-a fost frică de tine

seara aia

să se coacă fructele alea şi să moară

înainte să fie mâncate de câini

care se întâlnesc într-o substanţă

în care fibrele lor de cromatină

se dispun în cromozomi.

Anunțuri