In acea tara oamenii sunt moi, de consistenta fasolii fierte
(inca nu s-a aflat cum se deplaseaza, dar se spune despre ei
ca si-ar tine panzele in directia vantului cald
dinspre miazanoapte)

In acea tara, oamenii moi spun cuvinte grele, care le ies pe gura ca niste baloane din guma de mestecat
In acea tara oamenii moi se iau foarte in serios
(s-a auzit chiar ca se plang de dureri de spate)

Oamenii moi iubesc farfuriile rotunjite si sticla impecabila a televizoarelor lor
Oamenii moi locuiesc in moliciunea lor ca intr-o burta din care nu mai vor sa se nasca

In acea tara, oamenii moi si serpuitori se roaga la Dumnezeu sa le umple cosurile in Hipermarket
Si sa le dea lor astazi un bilet castigator la Loto
Sa-i binecuvanteze, in generozitatea Lui, in direct, pe sticla televizoarelor
Si sa le mai dea si-un pahar de tuica intoarsa.

Oamenii moi iubesc lucrurile care arata ca niste bibelouri mari si lucioase
Oamenii moi nu sunt nici rai nici buni, nici aspri nici blanzi
Se spune despre ei ca ar avea zambete diafane
Pe care si le dau jos seara,
Inainte de culcare
Si raman cu un gol oval in cap
Pana dimineata.

Anunțuri