din seria brandul inimii noastre:

“După prima dezbatere s-a conturat ca brand al Clujului «inima din centrul Transilvaniei». Legat de zilele oraşului, s-a ajuns la formula ca acestea să se organizeze în lunile mai sau octombrie. (…)”, a spus primarul Sorin Apostu. (sursa: Ziua de Cluj)

deci asa: inima din centrul Transilvaniei. (cum intri-n centrul Transilvaniei, pe stanga. ca acolo e inima)

bun. acuma eu nu ma pricep la publicitate decat asa, ca o chestie de bun simt, dar intamplarea face ca ma pricep cat de cat la exprimarea in limba romana. ma pot intreba, deci, cum e din punct de vedere logic treaba asta cu „inima din centrul…”. si ce naiba e „inima din centrul”…? ce inseamna? si ce legatura are cu Clujul?

apoi, oare cum traduci asta in engleza? sau nu traduci. daca vor sa vina la Cluj, sa invete limba. si sa-si traduca singuri. si asta va fi „catch”-ul. romania, the land of choice: choose to learn our language!

„A doua dezbatere pentru stabilirea unui brand al municipiului Cluj-Napoca va avea loc pe 28 ianuarie, de la ora 15.00.” noi nu cream, noi stabilim. deci muncim.

va amintesc ce scriam la dezbaterea in urma careia a rezultat „inima din centrul…”: ca nu prea s-a gandit ca la crearea unui brand, ci ca la confectionarea unei etichete pentru dulceata bunicii. si ca singurii care stiau ceva despre branduri au fost taxati ca fiind „prea duri”. cred si eu, daca nu le-a placut „inima din centrul”… intelectualii si cultii dreacu’…

acu’ stau si ma gandesc. inima din centrul transilvaniei plus lumini colorate la fantani egal piesa clujului. erau baietii aia, L.A. parca (si ei se exprima in limba romana aproximativ la fel cu „inima din centrul Transilvaniei”), care cantau ceva cu „bate, bate, bate inima!”:

sau daca tot e pentru Cluj, de ce sa nu cante o clujeanca:

iar pe fondul clipului, toata organizatia PDL Cluj poa’ sa faca incantatii pentru inima lui Basescu.

orice se poate, doar vorbim despre Cluj, orasul pentru care preferam sa nu dam bani pe brand. la fel ca si prezumtia de nevinovatie, cheltuirea corecta a banilor publici, libertatea opiniei, nevoia de bun simt si de normalitate, aceste fitze din ce in ce mai sacaitoare.

poate ar trebui sa le zica cineva ca brandul nu e muschiul ala pe care Gore il are mare.

desigur: sunt rea si exagerez 🙂

later edit: ma gandeam totusi ca fundalul pentru cele doua piese ar putea fi cantat de Filarmonica Transilvania, sa fie si mai si din Cluj 😀

Anunțuri