mihnea talibanul, the movie. (II)
sper ca nu ne scapa niciunuia sensul profund al zilei de ieri.
undeva, ascunsa in istoria recenta a acestei tari, s-a intamplat o adiere. fina. atat de fina incat, ieri dimineata n-ar fi banuit nimeni.
am temperatura exacta: 7,5 grade Celsius. avioanele au aterizat la timp. un balon portocaliu s-a spart la miting-ul lui basescu. la 457 de kilometri departare, un om a spus da. serviciile secrete au inrosit toata dimineata telefoanele. intr-un final, ca intr-un joc de domino urias, care, fizic, de la un punct devine incontrolabil, s-a produs eroarea.
la ora 15.59 fix, pe 7.5 grade Celsius, intr-un hotel de provincie, mihnea s-a intalnit cu toate alegerile lui de pana atunci. (i-a trecut prin cap macar o data cum visa sa primeasca de ziua lui o masina miniatura de curse).
mihnea a moderat ieri dezbaterea (prima dezbatere adevarata de la “credeti in Dumnezeu?” incoace. Constantinescu si Iliescu, da.). mihnea somerul de cursa lunga, mihnea, “talibanul”, mihnea, neintelegatorul.
poate n-ati inteles. mihnea e genul de om care se tine cu dintii de ce crede el. de-aia e somer de vreo doi ani. ca n-a vrut sa dea cu subsemnatul pe vreo lista de “adepti”. n-a vrut sa fie omul nimanui. a refuzat, uneori aproape stupid, orice jumatate de sansa.
acelasi mihnea a fost modelul nostru, al catorva, care am invatat de la el bucuria de a face meserie. ne-a fost rusine de el, l-am urat in gand cand cerea de la noi chestii “peste poate”. am fost mandri in fiecare secunda in care mihnea ne-a fost sef. mai ales pentru ca el stia sa rasfranga asta asupra noastra. si suntem cativa
si mihnea a tinut-o pe-a lui. ani la rand.
ieri, adierea aceea fina a ajuns la sfarsitul unui drum lung, ca un final de domino urias. mihnea talibanul s-a trezit impins sa culeaga rodul incapatanarii lui. ne-a aratat ca merita tot drumul. a sfarsit ziua cu stralucirea aia in ochi. a trait falia lui de matrice. a fost, o secunda, la intretaierea unor tuse groase care, pornind de la adiere, aveau, tehnic, sansele cele mai mici sa se intalneasca. si pot sa spun ca, daca mihnea nu era el insusi, nici nu s-ar fi intalnit.
nu sunt naiva.
mihnea a fost ieri victoria oricarui jurnalist de bun simt.
Cool postul despre Mihnea. Dar despre sotul Titus esti la fel de bucuroasa. Adica esti la fel de mandra ca junralistul cu care iti petreci viata este unul dintre aia care a semnat pe lista pentru partid probabil si pe lista cu state de plata, pe fluturasu de la partid?
Esti la fel de multumita cand stii ca ai langa tine un om care s-a compromis jurnalistic si se compromite cu fiecare articol mizer pe care il scrie?
Intreb si eu
unu la mana. nu suntem pertu.
doi. poate veniti si cu ceva solid, in afara de “probabil”.
trei. discutam pareri? la cum le aratati, aproape ca ghicesc cum va cheama. in materie de jurnalism, nici eu, nici el, nu prea primim lectii de la anonimi.
si inca ceva. familia mea ma face de un milion de ori mai fericita decat orice altceva. urmatorul comentariu scarbos de genul asta dispare si va postez IP-ul. salutari dvs si celor ce va indruma pasii
ce-mi plac mie anonimii ăştia. oameni cu simţul răspunderii, nu glumă!
M. poti sa te dai mare in fata blocului, cand scuipi seminte (vez ca ti-a ramas una in coltu gurii) ca i-ai “tras-o” lui Titus Craciun. numa’ ca iara nu ti-a fost povestita decat o parte din poveste. adevaru’ e la altii. craciun e printre aia care isi apara semnatura si ce apare sub ea.
Cru e absolut indreptatita sa sara la M, dar Bia, Bia, Bia… prima fraza e tare urata.
@ Laura: nu toti anonimii e rai, la fel cum nici anonimatul in sine nu e.
@J
aveti un punct de vedere tare obiectiv. cum ar veni, vine lumea (in cazul asta M) la tine (in cazul asta eu) in casa si te scuipa. daca ii spui ca nu e de bun simt, ai “sarit” la el.
eeeeeeei, cum ati merita voi sa vi se intoarca insutit…
nu totul trebuie interpretat ca fiind rau intentionat, dar ma rog…
pacat ca astfel de victorii sunt atat de rare; poate ca tocmai de aceea sunt pretioase
ooooo. sunt pretioase
bine ati venit, zorin
J: hai să nu facem pe proştii, ok? eu nu sunt,aşa că, te rog, nu te subestima nici tu. ştim exact de ce am zis ce am zis, nu e cazul să-mi dai lecţii despre anonimat.